românia riscă să cheltuie mai mult pentru apărare decât pentru educație din cauza obligațiilor NATO
Update cu 2 ore în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
românia riscă să cheltuie mai mult pentru apărare decât pentru educație din cauza obligațiilor NATO
România s-ar putea confrunta cu o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, potrivit unor analize recente. Conform unui raport al Monitorului Social, citat de digi24.ro, la summitul NATO de la Haga din 2025, toate statele membre și-au asumat angajamentul de a aloca minimum 5% din PIB pentru apărare, cu excepția Spaniei. Această decizie poate duce, pentru România, la o obligativitate de a direcționa aproape 15% din veniturile sale bugetare către apărare, fiind astfel țara cu cele mai mari ponderi în Europa.
Ecuația devine și mai complicată pentru România, ținând cont de nivelul scăzut al veniturilor bugetare în raport cu PIB-ul, care, conform datelor din 2023, reprezintă doar 34%. În aceste condiții, o alocare de 5% din PIB pentru apărare ar însemna aproape 15% din veniturile bugetare ale țării. În comparație, Franța, cu venituri bugetare de 51,5% din PIB, ar cheltui mai puțin de 10% din aceste venituri pentru apărare, explică sursa citată.
Noteaza că Bulgaria și Lituania, cu bugete mai mici în raport cu PIB-ul lor, trebuie să aloce pentru apărare 13,6% din veniturile bugetare, iar Cehia 12,4%, conform datelor din același raport. În 2023, România cheltuia pentru apărare aproximativ 1,7% din PIB, reprezentând 5% din veniturile bugetare de 34% din PIB. Aceste cifre o plasează în rândul statelor din Europa de Est precum Polonia și Bulgaria, care au avut cheltuieli de 2,1%, respectiv 1,5% din PIB.
În contrast, statele din Europa de Vest cheltuiau sub 3% din veniturile lor pentru apărare, cu o medie de 1,3% pentru întreaga Uniune Europeană, conform statisticilor europene. Potrivit Monitorului Social, această creștere a cheltuielilor impusă de angajamentele NATO va pune o presiune extrem de mare pe bugetele naționale ale statelor mai mici.
Situația devine și mai gravă dacă se ia în calcul diferența de cheltuieli pentru educație. În 2023, toate țările europene cheltuiau mai mult pentru educație decât pentru apărare, media UE27 fiind de trei ori mai mare pentru educație, noteaza sursa menționată de digi24.ro. Dacă toate țările NATO europene ar urma această înțelegere, Suedia ar rămâne doar statul în care bugetul pentru educație depășește pentru apărare, excludând eventuale reduceri bugetare.
Potrivit datelor, aceste noi obiective de cheltuieli pentru apărare vor duce la o presiune disproporționată asupra statelor cu venituri mai mici, precum România. Aceasta din urmă, care în prezent cheltuiește 5% din veniturile bugetare pentru apărare, ar urma să crească această cheltuială la aproape 15%. În plus, posibilitatea de a susține aceste cheltuieli prin împrumuturi este aproape imposibilă, având în vedere deficitul bugetar al României, care în 2024 se estimează la aproape 9%.
Conform expertizei, România trebuie să își crească veniturile bugetare, combatând evaziunea fiscală și adaptând sistemul fiscal la standardele europene, pentru a putea face față acestor angajamente. "Pentru a putea genera resurse suficiente pentru apărare, dar și pentru educație și dezvoltare pe termen lung, țara noastră trebuie să se apropie de media europeană, de 45% din PIB, în ceea ce privește veniturile bugetare", conchide Monitorul Social.
