Europa ar putea supraviețui fără SUA, dar costurile sunt enorme
Update cu 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Europa ar putea supraviețui fără SUA, dar costurile sunt enorme
Europa ar putea să continue fără sprijinul militar al Statelor Unite, dar ar necesita un timp îndelungat și resurse considerabile pentru a înlocui forțele americane. Conform unui raport recent al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS), o retragere ipotetică a SUA din Europa ar lăsa țările NATO vulnerabile la amenințările din partea Rusiei. Publicația Politico notează că costul estimat pentru acest demers ar fi de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari în următorii 25 de ani.
Studiul arată că înlocuirea echipamentelor și a personalului american ar implica cheltuieli inițiale cuprinse între 226 și 344 de miliarde de dolari, în funcție de calitatea tehnicii achiziționate. De asemenea, s-ar adăuga costuri pentru întreținerea și suportul militar. Cel mai costisitor element ar fi achiziția a 400 de avioane de luptă, 20 de distrugătoare și 24 de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune.
IISS a estimat că, în cazul unui conflict militar major, înlocuirea celor 128.000 de soldați americani ar putea depăși 12 miliarde de dolari. Evaluarea nu ia în considerare alte lacune de cost, cum ar fi comanda și controlul, coordonarea și disponibilitatea informațiilor.
Pentru a umple golul lăsat de SUA, Europa ar trebui să își asume anumite funcții de conducere, inclusiv cea de comandant suprem al forțelor aliate în Europa. Fără ajutorul american, ar trebui să se angajeze mai mult în coordonarea diplomatică. De asemenea, IISS subliniază că, chiar cu voință politică și fonduri suficiente, industria europeană nu dispune de capacitatea necesară pentru a răspunde imediat cererii în creștere.
În ciuda dependenței de furnizorii americani, există progrese. Raportul sugerează că o parte semnificativă din achizițiile publice, verificată între februarie 2022 și septembrie 2024, a fost atribuită furnizorilor europeni, reprezentând 52% din valoarea totală, comparativ cu 34% pentru Statele Unite.
Pe fondul invaziei ruse în Ucraina, țările NATO au crescut cheltuielile pentru apărare, îndreptându-se spre obiectivul de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru acest sector. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a fost un stimulent pentru susținătorii apărării europene, datorită cerințelor sale ca aliații europeni să contribuie mai mult.
Totuși, guvernele europene se confruntă cu lipsuri financiare care le limitează capacitatea de a investi în apărare. Tensiunile economice din țări precum Spania și Italia sugerează că opoziția publică față de creșterea cheltuielilor militare poate fi un obstacol semnificativ, dacă Europa va trebui să se descurce singură.
