O descoperire importantă despre reproducerile sinapsidelor surprinde știința

Analiza unui embrion de Lystrosaurus, o fosilă veche de 250 de milioane de ani, aduce noi informații despre modul în care strămoșii mamiferelor se reproducau. Această descoperire a fost realizată de cercetători de la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg și a fost raportată de AFP, preluată de Agerpres.

👉 Dovezi lipsă privind ouăle sinapsidelor în cercetările anterioare

Pe parcursul a 180 de ani de cercetări, paleontologii nu au găsit dovezi concrete ale ouălor de sinapside, grupa de vertebrate din care descind mamiferele. După cum subliniază Julien Benoit, profesor la Institutul de Studii Evolutive, „ne lipseau dovezile concrete, iar dovezile începuseră chiar să se acumuleze în sens contrar”. Acest lucru a fost surprinzător, având în vedere că în Africa de Sud au fost descoperite ouă de dinozauri care ar fi putut coexista cu sinapsidele.

Un studiu recent publicat în revista PLoS ONE vine cu dovezi decisive, bazându-se pe o fosilă de Lystrosaurus descoperită în bazinul Karoo. Jennifer Botha, coautoare a studiului, a explicat cum asistentul său, John Nyaphuli, a descoperit un mic nodul care ulterior s-a dovedit a fi un pui de Lystrosaurus. „Bănuiam că murise în ou, dar nu aveam tehnologia necesară pentru a confirma acest lucru”, a spus ea.

👉 Confirmarea nașterii din ou cu ajutorul tehnologiei Sincrotronului

Fosila a fost examinată cu ajutorul Sincrotronului European din Grenoble, un echipament avansat ce produce raze X extrem de puternice. Vincent Fernandez, cercetător la ESRF, a descris procesul: „Am putut scana fosila cu o precizie maximă, obținând nivelul de detaliu necesar studierii acestor oase mici și fragile”. Scanările au arătat un detaliu important în mandibula Lystrosaurusului, care sugerează că evoluția acestei specii era deja adaptată pentru hrănire înainte de naștere.

Julien Benoit a adăugat: „Acest stadiu de dezvoltare se observă doar înainte de eclozare la embrionii păsărilor și țestoaselor actuale, dovadă că era vorba despre un ou.” Această descoperire ar putea explica, de asemenea, cum Lystrosaurus a reușit să supraviețuiască și să prospere după extincția în masă din Permian-Triasic, care a dus la dispariția a 95% dintre speciile marine și 70% dintre vertebratele terestre.