Macron anunță planul pentru 6.000 de soldați francezi în Ucraina, condiționat de acordul de pace

Președintele francez Emmanuel Macron a dezvăluit un plan care prevede desfășurarea a până la 6.000 de soldați în Ucraina, după semnarea unui acord de pace. Trupele franceze vor avea un rol strict de sprijin logistic și securitate, fără să fie implicate în lupte directe, explică surse citate de %source%. Înaintea anunțului public, Macron a discutat detaliile în cadrul unei întâlniri cu liderii politici francezi pentru a asigura o susținere largă în Parlament.

👉Detaliile planului prezentate liderilor politici

Pe 8 ianuarie, Emmanuel Macron a organizat o reuniune la Palatul Elysée cu principalele forțe politice din Franța, unde a oferit „detalii confidențiale” privind planul militar destinat Ucrainei. În întâlnirea închisă, care a durat aproape trei ore, au participat prim-ministrul, ministrul Apărării, șeful Statului Major, precum și liderii grupurilor parlamentare și președinții comisiilor de afaceri externe și apărare din Parlament.

Această întâlnire a inclus și reprezentanți ai grupărilor politice reticente, precum Rassemblement National (RN) și La France Insoumise (LFI). Lidera deputaților LFI, Mathilde Panot, a confirmat că numărul soldaților francezi urmați să fie trimiși în Ucraina va fi de 6.000 și a subliniat insistența președintelui Macron asupra clarității comunicării planului: „toată lumea trebuie să înțeleagă bine problema”.

👉Rolul trupelor franceze și reacții internaționale

Generalul Fabien Mandon, șeful Statului Major al Armatei, a subliniat că trupele trimise nu vor fi „nici forțe intermediare, nici de stabilizare”, ci un contingent ce va avea ca misiune exclusivă garanția securității după un eventual conflict. Astfel, soldații francezi vor opera departe de linia frontului și nu vor participa la acțiuni de luptă sau demarcație.

Planul face parte dintr-o strategie mai amplă europeană de a oferi Ucrainei garanții solide după o posibilă încheiere a ostilităților, plan susținut și de aliați precum Marea Britanie și Germania. Kievul a primit inițiativa ca un semnal important de solidaritate, pe când Moscova a catalogat-o drept „provocare directă”. În Franța, opoziția atât de dreapta, cât și de stânga, cere dezbateri parlamentare serioase înainte de orice decizie finală.