Kremlinul greșește în evaluarea sprijinului ucrainenilor pentru Rusia
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Kremlinul greșește în evaluarea sprijinului ucrainenilor pentru Rusia
În primăvara anului 2022, când Rusia a invadat Ucraina, președintele Vladimir Putin a crezut că va face o preluare rapidă a puterii. Timp de trei ani, negociatorii din cele două țări caută soluții pentru a încheia un conflict care rămâne blocat. Potrivit unui studiu realizat de profesori de la Universitatea din Tennessee, Kremlinul a subestimat atât vulnerabilitățile armatei ruse, cât și sprijinul pe care îl va avea în rândul ucrainenilor, în special în estul țării.
Conform cercetării, chiar și acei ucraineni cu legături etnice puternice cu Rusia au început să își schimbe opinia după invazie. De exemplu, înainte de 2022, vorbitorii nativi de limba rusă din est aveau tendința de a considera Occidentul vinovat pentru tensiunile cu Rusia. Totuși, imediat după invazie, aceștia au început să dea vina pe Moscova, similar cu ucrainenii care nu vorbesc limba rusă.
Un alt aspect interesant al studiului este că, de la invazie, ucrainenii continuă să considere Rusia responsabilă pentru tensiunile din regiune. La începutul războiului, 69,7% dintre respondenți dădeau vina pe Rusia, procentul crescând la 97,3% în august 2022. În Belarus, acest sprijin pentru Rusia rămâne semnificativ mai scăzut, cu doar 15,5% înainte de invazie.
Cercetătorii notează că, în timp ce opțiunile geopolitice erau variate înainte de invazie, acestea s-au unit după acțiunile Rusiei. În estul Ucrainei, doar 36% dintre respondenți dădeau vina pe Rusia înainte de invazie, iar după invazie, acest procent a crescut la peste 96%.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de peste 1.000 de vorbitori de limba rusă din Ucraina și Belarus și a fost parte dintr-un proiect mai amplu care analizează efectul propagandei ruse asupra opiniei publice. După invazie, cercetătorii au observat o uniformizare a opiniei în rândul diferitelor grupuri demografice, evidențiind o tendință clară de a considera Rusia responsabilă pentru tensiunile din regiune.
Pe măsură ce atenția globală se concentrează pe posibile propuneri de pace pentru a pune capăt conflictului, studiul sugerează că, în fața amenințărilor comune, diviziunile interioare ale societății tind să dispară, populația unindu-se împotriva dușmanului comun. Descoperirile acestor cercetători pot avea implicații importante pentru negocierile de pace în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, ce ar putea include recunoașterea situației actuale a teritoriilor ocupate de Rusia.
