Înapoi la știri

Iluminatul și sunetul pot încetini Alzheimer? O cercetătoare caută răspunsul

17 Feb 2026
6 minute min
Maria Simionescu
Iluminatul și sunetul pot încetini Alzheimer? O cercetătoare caută răspunsul

Poate boala Alzheimer să fie încetinită de lumini intermitente și sunete? Aceasta este întrebarea care o motivează pe Annabelle Singer, profesoară asociată și inginer biomedical la Georgia Institute of Technology și Universitatea Emory. În laboratorul său din Atlanta, Singer caută să înțeleagă mai bine modelele de activitate neurală din creier și ce se întâmplă greșit cu pacienții cu Alzheimer, conform cnn.com.

👉 Abordarea inovatoare a tratamentului Alzheimer prin stimulare cerebrală

Construind pe această cunoștință, ea speră să dezvolte noi metode de tratament pentru boală. „Adoptăm o abordare cu totul diferită în ceea ce privește Alzheimer”, a declarat ea. „Am determinat cum activitatea neurală esențială pentru memorie eșuează în boala Alzheimer. Folosim apoi aceste informații pentru a dezvolta stimulare cerebrală care ar putea îmbunătăți sănătatea creierului.”

În timp ce companiile farmaceutice investesc zeci de miliarde de dolari în cercetări pentru terapii medicamentoase, Singer a pornit pe un curs complet diferit: un dispozitiv care arată ca ochelari de schi și căști. Ochelarii livrează lumini intermitente cu o frecvență de aproximativ cinci ori mai mare decât un puternic proiector, în timp ce căștile emit un sunet rapid de clicuri și bipuri. Prin aceasta, Singer încearcă să decripteze memoria pacienților cu Alzheimer, folosind lumină și sunet pentru a explora cum eșecurile activității neuronale duc la afectarea memoriei.

👉 Rezultate preliminare și studii clinice în curs

Este o formă non-invazivă de stimulare senzorială care a arătat rezultate promițătoare în studii preclinice și un studiu de fezabilitate. Aceste teste preliminare au arătat că lumini și sunete intermitente la 40 Hz timp de o oră pe zi au potențialul de a încetini declinul cognitiv și pierderea volumului în părți ale creierului esențiale pentru memorie. „Ambele aspecte sunt foarte promițătoare,” a spus ea. „Nu știm dacă putem inversa afectarea memoriei care este deja prezentă. În schimb, ceea ce ne dorim este să încetinim declinul continuu.”

De ce o abordare atât de diferită? Singer a simțit de mult timp că medicamentele pentru tratarea Alzheimer-ului au prea multe efecte secundare severe fără o rată de eficacitate foarte bună. Voia să afle dacă există o altă cale. „Majoritatea cercetărilor asupra bolii Alzheimer se concentrează pe scala moleculară – cum se acumulează sau se defectează proteinele”, a explicat ea. „Noi întrebăm: cum se comportă neuronii electric pentru a genera memorie și cum se schimbă aceste modele la pacienții cu Alzheimer?”

Un studiu clinic de fază 3, cu dublu-orb, este actualmente în desfășurare, având aproape 700 de pacienți participanți în 70 de locații diferite din Statele Unite. Studiul este coordonat de Cognito Therapeutics, o companie de tehnologie medicală specializată în dispozitive portabile. Singer nu conduce studiile, dar servește ca consilier științific în cadrul consiliului Cognito. „Speranța,” a spus ea, „este că vom vedea oameni care suferă această stimulare având un declin cognitiv mai lent sau inexistente comparativ cu cei care nu sunt tratați.” Studiul clinic este așteptat să se finalizeze la sfârșitul acestui an.

Peste 7 milioane de americani cu vârsta de 65 de ani sau mai mult trăiesc cu boala Alzheimer. Această cifră se estimează că se va dubla aproape, ajungând la 13,8 milioane până în 2060, în absența unor descoperiri medicale. La nivel mondial, aproximativ 57 de milioane de oameni au demență, dintre care Alzheimer este cea mai comună formă, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Cu o populație îmbătrânită, nevoia de tratamente mai bune și mai eficace stimulează cercetările din întreaga lume.

Alte postari din Sanatate
Sanatate

Analiză alarmantă: Românii nu conștientizează riscurile cardiovasculare

O analiză recentă a riscurilor cardiovasculare în România indică o criză de percepție și management al sănătății în rândul populației care se consideră sănătoasă. Conform unui comunicat de presă transmis de agenția DeciSePoate, raportul întocmit pe baza datelor colectate de la peste 15.000 de utilizatori ai aplicației Dahna arată că cei mai expuși riscurilor sunt cei care cred că nu au probleme de sănătate și, în consecință, își subestimează riscurile.

Sanatate

Viticultura și sănătatea: Ce trebuie să știm despre consumul de vin

Viticultura este o tradiție ce datează de milenii, dar consumul de vin a stârnit întotdeauna dezbateri referitoare la sănătate. În 2025, Surgeon General din SUA a publicat un aviz ce subliniază legătura dintre alcool și cel puțin șapte tipuri de cancer.

Sanatate

Consumul ocazional de alcool în cantități mari prezintă un risc major pentru sănătatea ficatului

O cercetare recentă a evidențiat că beția ocazională poate crește semnificativ riscul de fibroză hepatică avansată la pacienții cu afecțiuni hepatice legate de disfuncția metabolică. Conform ground.news, studiul publicat pe 2 aprilie în Clinical Gastroenterology and Hepatology sugerează că persoanele care consumă alcool ocazional în cantități mari au de aproape trei ori mai multe șanse de a dezvolta această afecțiune.

Acasa Recente Radio Județe