Credincioșii ortodocși sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, între tradiție și spiritualitate

Pe 7 ianuarie 2026, comunitățile ortodoxe din România și din întreaga lume marchează Crăciunul pe rit vechi, potrivit calendarului iulian. Această zi, încărcată de semnificații religioase și tradiții, reunește generații prin colinde, ritualuri și mese festive. %source% descrie sărbătoarea ca pe un moment de respect pentru credință și continuitate.

👉Importanța calendarului iulian și tradițiile spirituale

Crăciunul pe rit vechi este celebrat conform calendarului iulian, introdus în anul 45 î.Hr. de Iulius Cezar și menținut de Biserica Ortodoxă pentru a păstra ritul tradițional al sărbătorilor religioase. Diferența de 13 zile față de calendarul gregorian, folosit de majoritatea lumii, face ca Nașterea Domnului să fie sărbătorită în 7 ianuarie în 2026.

Bisericile ortodoxe care folosesc calendarul iulian consideră că astfel se respectă practicile Sfinților Părinți și ritmul vechi al sărbătorilor. Pentru credincioși, această zi reprezintă o ocazie de rugăciune, reflecție și reuniune familială, având o valoare spirituală profundă.

👉Obiceiuri tradiționale și ritualuri în comunitățile ortodoxe

Potrivit %source%, sărbătoarea este acompaniată de colinde cântate în ajun și în ziua de Crăciun, care transmit povești despre Nașterea lui Hristos și urări de bine. În zonele rurale, mersul cu steaua și plugul simbolizează legătura dintre credință, natură și prosperitate. Totodată, se păstrează obiceiul pomenirii celor adormiți prin aprinderea de lumânări și pregătirea colivei.

Aceste tradiții străvechi servesc ca punte între generații, transmitând respectul pentru credință și valorile comunității. Masa festivă conține feluri specifice, precum „Kutia”, sarmale și preparate tradiționale variate în funcție de grupurile etnice prezente în România.

👉Diversitatea culturală în mesele și obiceiurile de Crăciun

În comunitățile de rit vechi din România, mesele de Crăciun reflectă identitatea etnică și culinară. Rușii lipoveni, ucrainenii din Maramureș, sârbii și basarabenii pregătesc preparate tradiționale care evocă istoria și valorile lor culturale. De exemplu, în meniurile sârbești se aprinde la miezul nopții „banjak”, o creangă de stejar ce simbolizează prosperitatea.

În fiecare an, după Crăciun, comunitățile ortodoxe de rit vechi continuă ciclul sărbătorilor cu Revelionul pe rit vechi pe 13-14 ianuarie și cu Boboteaza pe 19 ianuarie, momente ce întăresc legăturile spirituale și tradiționale ale credincioșilor.