Boboteaza, sărbătoare centrală a creștinismului, aduce ritualuri și tradiții cu semnificații profunde

Boboteaza, celebrată anual pe 6 ianuarie și cunoscută și ca „Arătarea Domnului” sau „Epifania”, reprezintă un moment esențial în calendarul creștin ortodox. Această zi marchează botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan și simbolizează începutul activității publice a Mântuitorului, fiind însoțită de ritualuri cu o puternică încărcătură spirituală, notează %source%.

👉Semnificația biblică și spirituală a Bobotezei

Boboteaza este una dintre cele 12 mari sărbători ale Bisericii Ortodoxe, care celebrează Botezul Domnului în Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul. Acest moment biblic simbolizează purificarea sufletului și a trupului, revelația Sfintei Treimi și începutul activității publice a lui Iisus Hristos. În această zi, elemente precum apa sfințită, crucea și lumina reflectă o legătură sacră între om, natură și divinitate.

În cadrul sărbătorii sunt săvârșite ritualuri cu încărcătură profundă, cum este sfințirea apelor, care amintește credincioșilor de evenimentul biblic central. Apa sfințită, numită Agheasma Mare, se obține doar în ziua de Bobotează și este considerată un simbol al purificării și protecției pentru întreaga comunitate pe parcursul anului.

👉Obiceiuri tradiționale și comunitare ale zilei de Bobotează

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este aruncarea crucii în apă. După slujba de sfințire a apelor, preotul aruncă o cruce în râuri, lacuri sau mări, iar credincioșii, în special tinerii, sar după ea. Cel care reușește să scoată crucea este considerat binecuvântat cu noroc și sănătate pentru anul ce urmează. Crucea extrasă este adesea păstrată acasă ca simbol al protecției spirituale.

Pentru masa de Bobotează, familiile pregătesc tradițional 12 feluri de mâncare, reprezentând cele 12 luni ale anului, inclusiv preparate de post binecuvântate de preot. De asemenea, se obișnuiește să se împartă hrana gospodăriei și animalelor pentru sănătate și protecție, reflectând conexiunea între credință, familie și datini.

În ziua de Epifanie nu se consumă alimente de dulce înainte de sfințirea apelor, obicei care simbolizează purificarea trupului și pregătirea pentru binecuvântare. Totodată, în această zi, nu se fac treburi grele sau activități casnice solicitante, pentru a păstra un climat spiritual de liniște și respect.

Poporul mai respectă superstiții legate de prosperitate, cum ar fi evitarea împrumuturilor de bani, considerate aducătoare de lipsuri pe tot parcursul anului. De asemenea, fenomenele naturii de Epifanie, precum promoroaca sau gerul, sunt interpretate ca semne de bun augur pentru belșugul anului viitor, arătând respectul oamenilor față de legătura om-natură.